Istoric

Prin unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, in anul 1859, si infaptuirea unor importante reforme - legea secularizarii averilor manastiresti, legea rurala, organizarea administratiei, justitiei, armatei, invatamantului si bisericii, introducerea obligatorie a sistemului metric si alfabetului latin in locul celui chirilic, realizate in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, se poate spune ca s-au pus bazele statului modern roman.

România fiind o ţară agrară, Cuza şi sfetnicul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu, au considerat că este necesar să ia măsuri pentru organizarea şi stimularea comerţului şi industriei. Astfel că, în urma raportului întocmit de Mihail Kogălniceanu, ministru secretar de stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, Cuza promulgă Legea pentru înfiinţarea camerelor de comerţ şi industrie, la 30 septembrie 1864.

Cu mila lui Dumnezeu şi prin voinţa naţională, Domn al Principatelor Unite Române;

La toţi de faţă şi viitori sănătate;

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice sub No. 7255;

Văând Decretele Noastre, cu No. 1363 din anul trecut şi No. 989 din anul corent;

Pe temeiul Art.3 din legea Camerilor de comerciu;

Am decretat şi decretăm:

Art.I Circumscripţiunile Camerilor de comerciu se statornicesc precum urmează:

Circonscripţia Camerii din oraşul Severin va coprinde judeţele Mehedinţi, Romanaţi şi Gorj.

Circonscripţia Camerii din oraşul Craiova va coprinde judeţele Dolj, Vâlcea şi Oltul.

Circonscripţia Camerii din oraşul T. Măgurele va coprinde judeţele Teleorman, Muşcel şi Argeş.

După războiul de independenţă din 1877-1878 urmează o perioadă de progres economic. În agricultură sporeşte numărul maşinilor agricole, creşte suprafaţa însămânţată, deci şi cantitatea produselor agricole destinate pieţii, cu toate că ţăranii continuă să fie obligaţi a lua pământ în arendă de la moşieri sau arendaşi. Creşterea animalelor continuă să se extindă. La fel, industriile se înmulţesc şi se diversifică. Toate acestea duc la extinderea comerţului. La înmulţirea negustorilor şi la nevoia unor reglementări în domeniu.

Ca urmare a progresului economic, rolul camerelor de comerţ şi industrie creşte şi se simte nevoia unei legi care să le reorganizeze, mai ales că graniţele tării suferiseră unele modificări.

Prin grija lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate;

Asupra raportului ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturei, Industriei, Comerciului şi Domenielor cu No. 45113;

Având în vedere legea camerelor de comerciu,

Am decretat şi decretăm:

Art.I. Circumscripţiunile camerilor de comerciu şi industrie, precum şi numărul de membri ai fiecărei circumscripţiuni, împărţiţi pe judeţele ce le compun, se fixează după cum urmează:

Circumscripţiunea I

Judeţul Mehedinţi cu 4 membri

Judeţul Gorj cu 2 membri

Judeţul Vâlcea cu 2 membri

Judeţul Romanaţi cu 2 membri

Judeţul Dolj cu 10 membri

Circumscripţiunea II

Judeţul Olt cu 2 membri

Judeţul Teleorman cu 4 membri

Judeţul Argeş cu 8 membri

Judeţul Muşcel cu 2 membri

După constituirea Statului Naţional Unitar Român la 1 decembrie 1918, situaţia internă economică, socială şi politică a ţării s-a schimbat. Imediat după unire, România întregită a trebuit să facă faţă urmărilor distrugerilor de război, pentru ca apoi să înceapă o perioadă de stabilizare, urmată de un real progres economic. Progresul economic a fost însoţit de modernizarea sistemului legislativ şi uniformizarea acestuia pe tot cuprinsul ţării. Astfel, s-a simţit nevoia reorganizării camerelor de comerţ şi industrie, fapt împlinit prin legea din 12 mai 1925 şi regulamentul de aplicare a acesteia din 2 iunie 1925, modificat la 10 iulie şi 8 august 1925.

Noua lege aduce multe şi importante modificări în privinţa organizării camerelor, dar şi în aceea a modului de punere în practică a atribuţiilor ce le reveneau.

Pentru a avea o imagine generală asupra componenţei camerelor şi numărului acestora, prezentăm tabloul complet la nivelul României din 1925.

Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Arad Arad 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Bacău Bacău 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Neamţ Neamţ 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Roman Roman 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Bârlad Tutova, Fălciu, Cahul 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Botoşani Botoşani, Dorohoi, Fălticeni, Hotin 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Brăila Brăila 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Braşov Braşov, Făgăraş, Târnava Mare 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Bucureşti Ilfov 80
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Călăraşi Ialomiţa 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Cernăuţi Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung, Storojineţ 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Cetatea Albă Cetatea Albă 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Chişinău Tighina, Orhei, Lăpuşna 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Cluj Cojocna, Năsăud, Solnoc-Dobâca, Târnava Mică, Turda, Sălaj 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Craiova Dolj, Romanaţi, Vâlcea, Gorj 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Constanţa Constanţa, Caliacra 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Deva Hunedoara, Alba de Jos 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Focşani Putna, Tecuci 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Râmnicu-Sărat Râmnicu-Sărat 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Galaţi Covurlui 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Giurgiu Vlaşca 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Iaşi Iaşi, Bălţi, Soroca 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Ismail Ismail 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Oradea Mare Bihor, Satu-Mare, Maramureş 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Piteşti Argeş, Muşcel, Olt 30
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Ploieşti Prahova, Buzău, Dâmboviţa 46
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Silistra Durostor 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Timişoara Timiş-Torontal, Caraş-Severin 50
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Târgu-Mureş Mureş-Turda, Ciuc, Odorhei, Trei-Scaune 40
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Turnu-Măgurele Teleorman 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Turnu-Severin Mehedinţi 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Tulcea Tulcea 20
Denumirea şi sediul camerei Judeţele care compun circumscripţia camerei Nr. de membri în consiliul camerei
Vaslui Vaslui 20

Camerele de Comerț după 1989

Fundamentul juridic al renaşterii camerelor de comerţ şi industrie din România îl constituie Decretul-lege nr. 139 din 11 mai 1990, adoptat de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism tranzitoriu al puterii legislative din primele luni care au urmat Revoluţiei din decembrie 1989 din România.

Acest act normativ preia o parte din principiile evoluate de organizare a CCI din România în perioada interbelică, dar şi multe dintre trăsăturile definitorii ale camerelor de comerţ de tip anglo-saxon şi mixt, bazate pe apartenenţa voluntară a membrilor la aceste organizaţii.

Alături de acestea, legea mai consacră caracterul neguvernamental şi autonom al CCI, personalitatea sa juridică (obţinută pe baza recunoaşterii de către guvern), descentralizarea competenţelor de aprobare a statutului de organizare şi funcţionare, revenirea la vechile atribuţii ale camerelor din perioada interbelica şi obligativitatea autorităţilor statale de a sprijini realizarea scopului CCI.

Potrivit art.1 din lege, „comercianţii, persoane juridice şi persoane fizice, pot constitui, în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti, organizaţii autonome, destinate promovării intereselor membrilor, pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă” (în fiecare judeţ s-a constituit o singură cameră).

Camerele teritoriale pot stabili raporturi de cooperare, asociere sau afiliere cu CCI a României. Asocierea (afilierea) atrage calitatea de membru de drept al CCI a României. Membrii CCI a României pot fi şi comercianţii persoane fizice şi juridice, tot pe principiul adeziunii voluntare.

Atribuţiile principale cu care au fost înzestrate camerele de comerţ şi industrie judeţene sunt următoarele:

- sprijină dezvoltarea activităţilor comerciale şi industriale ale membrilor lor şi colaborează cu reprezentanţele din România ale camerelor de comerţ străine;

- ţin registrul de comerţ şi asigură evidenţa firmelor comerciale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

- desfăşoară activităţi de informare şi documentare comercială;

- eliberează certificate de origine a mărfurilor;

- ţin evidenţa mărcilor de fabrică, de comerţ şi de servicii, legal înregistrate, a denumirilor de origine, a indicaţiilor de provenienţă şi a semnelor comerciale, precum şi a altor semne distinctive folosite de membrii lor;

- colaborează cu Comisia Naţională de Statistică la elaborarea rapoartelor şi publicaţiilor privind evoluţia comerţului şi industriei şi pentru problemele care constituie sfera lor de activitate;

- sprijină realizarea proiectelor de dezvoltare a comerţului şi industriei, inclusiv a celor bazate pe liberă iniţiativă;

- sprijină activitatea de specializare profesională a membrilor;

- certifică existenţa şi obiectul de activitate a comercianţilor români, precum şi semnăturile persoanelor care îi angajează în mod valabil;

- organizează, la cerere, arbitrajul ad-hoc;

- pot să iniţieze şi să participe la înfiinţarea de societăţi având ca scop prestarea de servicii în interesul membrilor;

- pot să organizeze şi să administreze târguri, precum şi expoziţii specializate, şi să efectueze activităţi de reclamă comercială;

- pot să publice un buletin oficial al camerei şi să editeze publicaţii de informare şi reclamă comercială.

În plus, CCI a României a fost abilitată pentru:

- efectuarea de studii şi acordare de informaţii şi consultaţii privind comerţul românesc, la cererea autorităţilor administraţiei publice centrale;

- organizarea târgului naţional al României şi participarea ţării la târguri şi expoziţii în străinătate;

- eliberarea pentru mărfurile româneşti de export de certificate de origine, certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru admiterea temporară a mărfurilor, cu scutire de taxe vamale, precum şi avizarea facturilor, procurilor şi altor documente de comerţ exterior;

- emiterea, pe bază de documentaţie, a certificatelor privind evenimentele ce pot fi considerate cazuri de forţă majoră.

Camerele de comerţ şi industrie judeţene din România au fost recunoscute ca persoane juridice prin Hotărârea nr. 799 din 23 iulie 1990 a Guvernului, sub semnătura prim-ministrului de atunci, Petre Roman (40 de camere). CCI Ilfov va lua fiinţă in anul 1998, ca o consecinţă a reorganizării administrativ-teritoriale.

Denumirile sub care s-au înregistrat, care au suferit în unele cazuri modificări ulterioare, cunosc trei variante: „camera de comerţ şi industrie” (Argeş, Bihor, Gorj, Prahova etc.), „camera de comerţ, industrie şi agricultură” (Arad, Alba, Brăila, Buzău, Teleorman, Timiş, Tulcea etc.), „camera de comerţ, industrie şi navigaţie” (Constanţa).

În cadrul camerelor de comerţ şi industrie teritoriale se creează oficiile registrului comerţului, iar în cadrul CCI a României – Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990), în care se înmatriculează obligatoriu toţi comercianţii) producători, comercianţi, prestatori de servicii, bănci) şi în care se înscriu toate modificările ulterioare din statute şi acte constitutive.

Renaşterea Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş

Convocarea adunării de constituire a Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş a aparţinut Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională Argeş, autoritate administrativă care conducea judeţul în primele luni care au urmat revoluţiei din decembrie 1989, cu sprijinul substanţial al unui grup de iniţiativă, format din directorii Ion Bădescu (Banca Naţională a României – sucursala Argeş), Ion Căpăţînă (Întreprinderea Comercială de Stat Metalo-Chimice Piteşti) şi Boris Coliceanu (Întreprinderea Comercială cu Ridicata Textile - Încălţăminte Piteşti).

Ion Bădescu avea să devină primul preşedinte al noii camere de comerţ din judeţ.

Susţinând oportunitatea acestei iniţiative, preşedintele de atunci al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională Argeş (CPUN), inginerul cercetător Călin Visarion Chirilă, convoacă prin intermediul presei, dar şi în mod direct, pentru ziua de 16 iulie 1990, la sala de şedinţe a Prefecturii judeţului Argeş, reprezentanţii întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii, de stat şi cooperatiste, ai instituţiilor financiar-bancare, ai administraţiei de stat, ai institutelor de cercetări, precum şi producătorii şi comercianţii particulari, categorie aflată abia în formare, pentru aprobarea statutului şi constituirea CCI Argeş, participând personal la eveniment.

Convocarea publicată în presă este însoţită de articolul „Ce va fi Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Argeş”, semnat de şeful Comisiei Constituţionale, Juridice şi pentru Drepturile Omului din cadrul CPUN, Sorin Vişinescu, cel care va fi învestit în adunarea constitutivă drept secretar general al camerei.

Răspund convocării 55 de întreprinderi de stat, cooperatiste şi private, bănci şi instituţii, care aprobă statutul, construind astfel unul dintre pilonii principali ai economiei de piaţă, camera de comerţ şi industrie, cu sediul în Piteşti, Piaţa Vasile Milea, nr.1, în palatul administrativ al Prefecturii Argeş.

În decembrie 1990 se transmit primele scrisori de intenţie şi de prezentare a CCI Argeş şi a potenţialului economic al Argeşului către CCI din Iugoslavia, Germania, Olanda, Grecia, Bulgaria, Cipru, Austria, Belgia, Franţa şi la camerele judeţene din ţară.

Oficiul Registrul Comerţului Argeş, singurul compartiment al CCI care beneficiază de o lege specială de organizare, preia mecanismele de funcţionare (înmatriculări ale comercianţilor, modificări privind acţionarii, capitalul, sediul, denumirea, emblema, fondul de comerţ etc., informaţii de afaceri, bilanţuri contabile şi altele) pe care acest organism le deţinea înainte de cel de-al doilea război mondial, potrivit legii din 10 aprilie 1931.

Oficiul beneficiază de o coordonare metodologică din partea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu consecinţa unificării practicii, a tarifelor, a soluţiilor date cererilor comercianţilor.

Înmatriculările reprezintă înscrierea comercianţilor în registrul comerţului, operaţiune care determină obţinerea de către aceştia a personalităţii juridice (în cazul societăţilor comerciale). Obligaţia înmatriculării revine comercianţilor persoane fizice şi a asociaţii familiale, societăţilor comerciale, regiilor autonome şi organizaţiilor cooperatiste.

Filialele se înscriu ca societăţi comerciale cu personalitate juridică (sistemul a fost generalizat după modificarea legii societăţilor comerciale în anul 1997).

Sucursalele societăţilor comerciale se înscriu în registrul comerţului din judeţul în care urmează să funcţioneze, înainte de începerea activităţii, fără a avea personalitate juridică.

Menţiunile se înregistrează pe parcursul activităţii firmei şi constau în modificări apărute în viaţa acesteia (schimbarea sediului, majorarea ori reducerea capitalului, fuziune, dizolvare, lichidare, retrageri, cooptări, excluderi, decesul acţionarilor etc.).

Radierea constituie operaţiunea de ştergere a unei firme din registrul comerţului, marcând momentul pierderii personalităţii juridice, iar în cazul persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale determină încetarea calităţii de comerciant.

Fie că sunt sau nu membri ai CCI Argeş, agenţilor economici le sunt destinate servicii punctuale, care completează acţiunile ample de înregistrare şi informare prestate de Oficiul Registrului Comerţului, misiunile economice şi parteneriatele de afaceri organizate de Direcţia Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană ori târgurile, expoziţiile şi alte acţiuni promoţionale.

Departamentul Juridic, Relaţii cu Publicul şi Contencios şi filialele CCI Argeş instrumentează anual câteva mii de dosare privind informarea şi documentarea comercială pentru constituirea de societăţi comerciale ori modificarea actelor constitutive ale acestora, volumul operaţiunilor situându-se peste media pe ţară.

În afara implicării sale în procesele de reorganizare judiciară şi faliment al comercianţilor, în mii de procese legate de obligaţiile acestora de efectuare a înregistrărilor la O.R.C., CCI Argeş, prin compartimentul juridic, realizează o amplă campanie de popularizare şi de explicare a actelor normative în materie comercială, prin rubrici permanente în publicaţiile camerei, prin buletine informative puse gratuit la dispoziţia publicului, prin participarea juriştilor la dezbateri şi comentarii în presa scrisă, la radio şi televiziune şi prin răspunsuri fundamentate juridic la sute de scrisori şi sesizări adresate de comercianţi.

Susţinerea acţiunilor culturale, artistice, ştiinţifice, sociale, umanitare, sportive, din domeniul învăţământului şi sănătăţii

Existenţa CCI Argeş a depăşit sfera economicului,ea remarcându-se ca o activă susţinătoare a unor acţiuni cu profunde rezonanţe sociale, culturale, artistice, umanitare.

Fără existenţa unei obligaţii statutare sau legale, CCI Argeş s-a implicat voluntar în susţinerea unor acţiuni din domeniile culturii, artei, învăţământului, sportului şi în soluționarea unor probleme sociale, întorcând în folosul comunităţii locale şi nu numai, importante resurse financiare procurate din activitatea sa curentă.

Contribuţiile financiare au vizat, în principal, organizarea de festivaluri, concursuri, spectacole, reuniuni, editarea de cărţi, activităţi şcolare, ajutoare umanitare pentru handicapaţi şi bătrâni, pentru tratarea unor boli grave, concursuri sportive şi altele.

Participarea financiară a CCI Argeş la realizarea de acţiuni comune cu unele aşezăminte culturale (Teatrul „Al. Davila”, Palatul Culturii, Centrul Cultural, Tehnic Club etc.) a reprezentat, în fapt, de multe ori, oxigenul supravieţuirii acestor structuri, pentru care bugetul statului şi bugetele proprii s-au dovedit mai mereu insuficiente.

Trebuie remarcată, de asemenea, disponibilitatea CCI Argeş pentru a îndruma şi coordona gratuit practica studenţilor principalelor instituţii de învăţământ superior din Piteşti şi Bucureşti, cu unele dintre acestea încheindu-se contracte de cercetare ştiinţifică în domeniul economic. În compartimentele de lucru ale CCI Argeş au luat contact cu problemele legale de contabilitate, drept, relaţii economice interne şi internaţionale, sisteme informatice, marketing şi managementul afacerilor, zeci de studenţi, o parte dintre ei lucrând ca specialişti în aparatul cameral.

TOP