Prezentare generală a județului

Prezentarea generală a judeţului

Aşezat în partea central-sudică a României, pe cursul superior al râului Argeş, prin coordonatele sale geografice, respectiv intersecţia paralelei 450 latitudine nordică cu meridianul 250 longitudine estică şi prin localizarea sa (în Regiunea Muntenia) judeţul Argeş beneficiază de o poziţie relativ centrala. Judeţele vecine sunt: la nord Sibiu şi Braşov, la sud Teleorman, la est Dâmboviţa, iar la vest Vâlcea şi Olt.

Judeţul Argeş ocupă o suprafaţă de 682.631 ha, respectiv 6.826,3 km2, reprezentând 2,9% din suprafaţa totală a ţării, ocupând locul zece ca mărime.

Datorită poziţiei sale geografice şi diversităţii reliefului, judeţul Argeş beneficiază de un climat temperat continental cu influenţe oceanice şi submediteraneene. Diversitatea formelor de relief, dispunerea acestora în trepte şi orientarea lor spre sud determină o varietate climatică corespunzătoare, respectiv climatul montan, climatul de deal şi climatul de câmpie. Ca urmare, temperaturile variază de la cele mai scăzute medii anuale de până la -20 C, însoţite de vânturi puternice, în zona alpină, până la medii anuale mai ridicate, de 100 C în zona de câmpie. Precipitaţiile medii anuale oscilează, de asemenea, între 1.200-1.400 mm/m2 în zona montană scăzând, în trepte, până aproape de 700 mm/m2 în zonele de câmpie.

Judeţul Argeş prezintă un relief variat şi în trepte, cuprinzând munţi, dealuri, podişuri, câmpii,defileuri şi chei.
Regiunea montană, din nord, reprezentând 25,0% din suprafaţa judeţului, aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş cu munţii Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m), respectiv partea vestică a masivului Bucegi cu munţii Leaota (2133m) şi Piatra Craiului (2238 m în Piscul Baciului), cele doua masive fiind despărţite de culoarul tectonic Rucăr –Bran.
Regiunea de câmpie, din sud, reprezintă 20,0% din suprafaţa judeţului şi cea mai joasă treaptă a reliefului, care coboară de la 350 m la 160 m. Zona de câmpie a judeţului cuprinde două subunităţi ale Câmpiei Române, respectiv Câmpia Piteştiului cu cea mai mare altitudine şi Câmpia Găvanu – Burdea cu o suprafaţă mai netedă.
Forma de relief predominantă, reprezentând 55,0% din suprafaţa judeţului, aparţine dealurilor Subcarpaţilor Getici şi Podişului Getic, care încep de la poalele munţilor şi scad în înălţime până la joncţiunea cu Câmpia Română. La contactul dintre munţi şi dealuri, de-a lungul râurilor apar depresiunile subcarpatice (Câmpulung, Nucşoara, Brădet, Arefu şi Sălătruc) şi depresiunile intracolinare (Curtea de Argeş, Tigveni, Muşeteşti, Domneşti, Slănic, Godeni, Schitu Goleşti, Boteni etc).

Principalele resurse naturale neregenerabile din judeţul Argeş sunt:
i) depozite de argilă, marne, nisipuri şi pietrişuri localizate în mod preponderent pe râul Argeş şi afluenţi ai acestuia, în apropierea localităţilor Curtea de Argeş, Zigoneni, Valea Sasului, Valea Danului, Mălureni etc;
ii) resurse energetice de petrol şi gaze naturale localizate în zonele Poiana Lacului, Merişani- Vâlcele, Strâmbeni şi Bădeşti;
iii) resurse de calcar şi gips, utilizate în industria cimentului şi a materialelor de construcţii, exploatate la Albeştii de Muscel, Mateiaş şi Boteni;
iv) resurse de ape minerale şi termale, în cantităţi relativ mici, exploatate în zona localităţilor Brădet, Bughea de Sus şi Bârla.
Principalele resurse regenerabile sunt apa, cu un volum al resursei de 2.398 milioane m3 /an şi masa lemnoasă provenită din pădure, suprafaţa totală a fondului forestier reprezentând aproximativ 41,0% din suprafaţa totală a judeţului.

Judeţul Argeş este înzestrat cu o bogată reţea hidrografică formată din bazinele hidrografice Argeş, Vedea şi Olt.
Principalele cursuri de apă pe teritoriul judeţului însumează 670 km (dintr-un total de 1106 km) şi aparţin râurilor Argeş (142 km), Râul Doamnei (107 km), Cotmeana (92 km), Topolog (89km), Dâmboviţa (81 km), Argeşel (80 km) şi Vâlsan (79 km).
Cel mai mare colector de apă este râul Argeş, care drenează partea de nord şi nord-vest a judeţului, având obârşia în munţii Făgăraş, între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu. Pe cursul său superior, Argeşul captează şi apele râurilor montane Buda şi Capra.
Importante prin debitul lor şi lungimea cursului apelor, în cea mai mare parte afluenţi ai râurilor menţionate, sunt Râul Târgului, Bratia, Topologul, Vedea, Neajlovul, Dâmbovnicul, Glâmbocelul si Cârcinovul. Râurile din judeţul Argeş conferă un ridicat potenţial hidroenergetic pus în valoare prin construirea lacurilor de acumulare, a căror suprafaţă totală este de 2914,5 ha.

Potrivit recensămintelor din anii 2002 şi 2011 (date provizorii) populaţia stabilă a judeţului Argeş era de 652.625 locuitori şi, respectiv, de 612.431 locuitori, cu o densitate medie de 95,6 şi, respectiv, de 89,7 locuitori pe km2; populaţia din mediu urban, repartizată în şapte localităţi (trei municipii şi patru oraşe) totaliza, în 2011, 281.642 persoane, reprezentând 45,9% din totalul populaţiei judeţului. În mediul rural, alcătuit din 95 de localităţi (comune), locuiau 330.789 persoane. Sub aspect demografic, rezultatele celor două recensăminte relevă o scădere a numărului populaţiei cu 40.194 persoane, reprezentând 6,2 %.
Structura populaţiei judeţului Argeş, potrivit recensământului din 2011, este următoarea:
i) pe sexe, din totalul de 612.431 locuitori, 298.111 erau bărbaţi, respectiv 48,7%, iar 314.320 locuitori erau femei, respectiv 51,3%;
ii) pe etnii, 571.149 din totalul locuitorilor, respectiv 93,3% erau români. Celelalte etnii conlocuitoare erau reprezentate de ţigani, 16.476 locuitori, respectiv 2,7 %, precum şi de alte etnii, din care maghiari 237 locuitori, turci 82 locuitori, italieni 72 locuitori, germani 63 locuitori, armeni 39 locuitori, totalizând 0,1%; 23.964 persoane nu au declarat etnia;
iii) raportat la religie, 576.592 persoane, respectiv 94,2% erau de religie ortodoxă, iar 12.113 persoane, respectiv 1,9% era repartizată preponderent la religiile Penticostală, Romano-Catolică şi Adventistă de ziua a şaptea; 23.726 persoane nu au declarat religia.

Sub aspect organizatoric – administrativ, la sfârşitul anului 2012 judeţul Argeş este structurat în 102 entităţi administrative, respectiv: trei municipii - Piteşti, Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş, patru oraşe - Mioveni, Ştefăneşti, Costeşti şi Topoloveni, în a căror componenţă intră şi 21 de sate, precum şi 95 de comune în componenţa cărora intră 555 de sate, ocupând o suprafaţă totală de 6.826,3 km2 .

Repere istorice, geografice, socio-politice şi economice de referinţă:
Municipiul Piteşti, reşedinţă a judeţului Argeş, este atestat documentar ca şi aşezare medieval prin actul emis la 20 mai 1388 de domnitorul Mircea cel Bătrân ( 1386-1418).
Piteştiul s-a format la confluenţa Râului Argeş cu Râul Doamnei şi la răscrucea drumurilor care asigurau legătura între oraşele rezidenţiale ale Ţării Româneşti, dar şi cu Transilvania, prin Braşov şi Sibiu, precum şi cu oraşele din sudul şi estul Dunării, prin care se făcea legătura cu Peninsula Balcanică.
După anul 1965, Piteştiul a cunoscut o dezvoltare susţinută în toate domeniile de activitate, care a determinat o profundă resistematizare şi înflorire a oraşului. Relevante în acest sens sunt:
· în 1967 este pusă în funcţiune Întreprinderea de Motoare Electrice;
· în 1968 este inaugurată Uzina de Autoturisme Piteşti, iar în 1969 Fabrica de Piese Auto şi Produse Metalice;
· în 1969 este pus în funcţiune Combinatul Petrochimic şi Rafinăria de Petrol;
· în 1970 este inaugurat Combinatul de Articole tehnice din Cauciuc;
· în 1976 este înfiinţat Institutul de Reactori Nucleari Energetici cu cele două componente, respectiv Fabrica de Combustibili Nucleari şi Institutul de Cercetări Nucleare. Municipiul Curtea de Argeş, situat în partea de nord a judeţului, în bazinul superior al râului Argeş, în depresiunea subcarpaţilor Argeşului, la o altitudine cuprinsă între 400 şi 550 m deasupra nivelului mării, cu o suprafaţă de 75 km2, este atestat documentar ca cetate medieval la 1336; a fost reşedinţă de scaun a voievodului Seneslau (1297), devenind capitală a Ţării Româneşti, alternativ cu cea de la Câmpulung Muscel, în perioada de la formarea Ţării Româneşti şi până la mutarea definitivă a scaunului domnesc la Târgovişte, în anul 1431. În prezent, în municipiul Curtea de Argeş funcţionează 881 agenţi economici, din care: 446 în domeniul serviciilor, 218 în industrie, 89 în turism, 61 în construcţii şi 49 în agricultură. Municipiul Câmpulung Muscel, situat la poalele munţilor Iezer–Păpuşa, în ,,depresiunea Câmpulungului”, de o parte şi de alta a Râului Târgului, la o altitudine cuprinsă între 550 şi 650 m deasupra nivelului mării, aşezarea este atestată documentar ca oraş medieval începând din prima jumătate a secolului al XIV-lea, când devine şi scaun domnesc, alternativ cu cel de la Curtea de Argeş.
Transformările de după 1990, caracterizate printr-o scadere accentuată a activităţilor industriale, au impactat negativ economia municipiului Câmpulung Muscel. În prezent, dintre agenţii economici existenţi se remarcă: SC Automotive Complete System, profilat pe fabricarea echipamentelor electronice şi electrotehnice, cu un numar de 491 salariaţi la finele anului 2013;
SC Montana MG, profilat pe fabricarea matriţelor şi uneltelor, cu un număr de 251 salariaţi; SC Setro Metal Group SA, profilat pe fabricarea de construcţii metalice şi subansamble, cu un număr de 229 salariati; SC Holcim SA, cu sediul în comuna suburbană Valea Mare-Pravăţ, fostul combinat de ciment şi lianţi, cu un număr de 318 salariaţi la finele anului 2013. Oraşul Mioveni, înfiinţat la 19 aprilie 1989 sub denumirea de Colibaşi, fostă comună suburban a municipiului Piteşti, situat în centrul Judeţului Argeş, la 15 km de municipiul Piteşti, oraşul s-a format şi dezvoltat ca urmare a construirii şi punerii în funcţiune în anul 1968 a platformei industriale a Uzinei de Autoturisme Piteşti.
În prezent, oraşul Mioveni deţine o economie puternică, care se bazează însă într-o măsură covârşitoare pe activităţile desfăşurate pe platforma industrială Dacia-Renault şi pe agenţii economici care lucrează pentru Grupul Dacia–Renault, precum şi pe activitatea Fabricii de Combustibili Nucleari, unitate tehnologică de vârf a energeticii româneşti.
Oraşul Topoloveni, situat în sud-estul judeţului Argeş, pe ambele maluri ale pârâului Cîrcinov, a fost înfiinţat în anul 1968, pe structura fostei comune Topoloveni, cu o suprafaţă de 3.384 ha, şi o populaţie de 10.219 locuitori.
Sub aspect economic, oraşul Topoloveni se remarcă printr-un bun potenţial agricol, fiind bine dezvoltate viticultura, pomicultura, legumicultura şi creşterea animalelor; localitatea este una cunoscută prin producţia şi exportul conservelor de legume şi fructe - magiunul de Topoloveni, dar şi prin prezenţa unor ramuri ale industriei constructoare de maşini, industriei alimentare şi industriei uşoare

Statistica unităţilor de cultură şi artă, la 31.12.2012, relevă existenţa în judeţul Argeş a 5 unităţi de teatru şi instituţii muzicale, 2 cinematografe, 23 muzee şi case memoriale, 102 biblioteci publice, 27 biblioteci specializate şi 341 de biblioteci şcolare şi ale instituiţiilor de învăţământ superior, precum şi centre culturale, case de cultură şi şcoli populare de arte şi meserii.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică şi măiestrie arhitecturală de pe teritoriul judeţului sunt numeroase, dintre acestea remarcându-se: Curtea şi Biserica Domnească, precum şi Mânăstirea Argeşului de la Curtea de Argeş, Cetatea Poienari, Cetatea Oraţia din Dâmbovicioara, Mausoleul Mateiaş din apropierea Câmpulungului şi Ansamblul Feudal Negru Vodă, Ruinele castrului roman ,,Jidova”, Casa Brătienilor. De asemenea, trebuie menţionate casele memoriale şi cele de cultură veche, de artă, respectiv:

i) în municipiul Piteşti şi împrejurimi – Colegiul Naţional I.C. Brătianu, Colegiul Naţional Zinca Golescu, Galeria de Artă, Conacul Goleştilor;
ii) în Câmpulung Muscel – Muzeul Municipal, Muzeul de Istorie, Liceul de Fete, Colegiul Naţional Dinicu Golescu, Şcoala Normală de băieţi şi de fete, Casa Memorială George Topârceanu;

iii) în Curtea de Argeş - Muzeul Municipal, Casa Goanga, Fântâna Meşterului
Manole etc.
Intensa viaţă religioasă a locuitorilor a făcut ca actualul teritoriu al judeţului Argeş să deţină o bogată zestre religioasă, creştină, a cărei vestigii se păstrează şi în prezent. Pe teritoriul judeţului există 23 mânăstiri, 9 schituri şi un Paraclis Arhiepiscopal. Dintre acestea, menţionăm cele trei biserici rupestre, respectiv ,,Corbii de Piatră”, ,,Nămăieşti” şi ,,Cetăţuia Negru-Vodă”, care la origine au fost altare dacice, vechile lăcaşuri bisericeşti medievale din Curtea de Argeş, respectiv Biserica ,,Sfântul Nicolae Domnesc”, Biserica Sân-Nicoară, Mânăstirea Argeşului şi Mânăstirea ,,Negru Vodă” din Câmpulung Muscel, precum şi mânăstirile Glavacioc, Aninoasa, Văleni, Slănic, Râncăciov şi Mânăstirea Trivale din Piteşti.

Turismul argeşean, de un deosebit potenţial, îmbracă aproape toate formele specifice, respectiv de la cel de agrement, montan, monahal şi istorico-cultural, până la cel balnear de recreere şi recuperare. Zonele cele mai frecventate atât de autohtoni cât şi de turişti sunt municipiul Curtea de Argeş, barajul Vidraru, Transfăgărăşanul, municipiul Câmpulung Muscel, zona Rucăr- Dâmbovicioara, Peştera Dâmbovicioara, văile Argeşului, Dîmboviţei, Vâlsanului, Topologului şi Râului Târgului. Pe teritoriul judeţului se găsesc 1.018 monumente cultural-istorice, incluse în patrimoniul cultural naţional şi care constituie puncte de interes deosebit pentru turişti.
La sfârşitul anului 2012 în judeţul Argeş erau înregistrate 187 unităţi de cazare, din care 42 hoteluri, hanuri şi moteluri, 19 cabane şi vile turistice, 3 tabere de elevi şi 116 pensiuni turistice, cu o capacitate totală de 7.076 de locuri . Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare a fost de 15,6%, în scădere faţă de anul 2008 când a fost de 27,8%. Judeţul Argeş ocupă locul 9 pe ţară raportat la numărul unităţilor de cazare şi locul 13 în raport cu capacitatea de cazare.

Judeţul Argeş a născut numeroase personalităţi în aproape toate domeniile vieţii sociale, respectiv ştiinţă, artă, cultură, literatură, sport şi nu în ultimul rând, istoric şi politic. Potrivit unei statistici locale, peste 150 persoane sunt recunoscute ca personalităţi. Dintre acestea amintim:
 Constantin (Dinicu) Golescu (n. 7 februarie 1777 – Goleşti, Argeş – d. 5 octombrie
1830) – boier şi cărturar român iluminist;
 Ion.I.C Brătianu (n.20 august 1864- Florica, Argeş - d. 24 noiembrie 1927) - om politic,
membru marcant al Partidului Liberal;
 Ion Mihalache (n.3 martie 1882, Topoloveni, Argeş – d. 6 martie 1963) - învăţător, om
politic, fondator şi preşedinte al Partidului Ţărănesc;
 Armand Călinescu (n.4 iunie 1893, Piteşti - d.21 septembrie 1939) – economist şi om
politic, membru marcant în Partidul Naţional Ţărănesc, om de stat;
 Constantin I.Parhon (n. – 15 octombrie 1874 - Câmpulung Muscel – d. 9 august 1969
Bucureşti) - endocrinolog de renume naţional şi internaţional;
 Victor Slăvescu ( n. – 23 mai 1891, Rucăr-Argeş – d. 24 septembrie 1977) – economist şi profesor de renume naţional şi internaţional, istoric al gândirii economice, preocupat în mod deosebit, în opera sa, de politicile bancare şi rolul creditului în economia capitalistă;
 Eugeniu Proca (12 ianuarie 1927, Godeni - Argeş -7 martie 2004) - medic urolog – a realizat primele transplanturi de rinichi din România, în 1980 a devenit membru de onoare al Academiei Române şi fondator al Societăţii Române de Urologie.
Alte personalităţi importante argeşene şi muscelene, care s-au remarcat în domeniile artistic, cultural, ştiinţific şi literar sunt: Nicolae Coculescu (1803-1891) – publicist, primar şi deputat;
Ion D. Negulici (1812-1851) – pictor şi revoluţionar; Theodor Aman (1831-1891) pictor; Costin Petrescu (1872-1955) - pictor; Marin Teodorescu Zavaidoc (1896-1969) - violonist şi cântăreţ de muzică lăutărească; Iustin Moisescu (1910-1986) mitropolit al Ardealului si al Moldovei, iar apoi Patriarh al Bisericii Ordodoxe Române; Vasile Veselovschii (1925-1992) – compozitor; Constantin Dumitrescu (1936-1980) - istoric; Constantin D. Aricescu (1823-1886) – poet, dramaturg, istoric. Alexandru Davila (1862-1929) – dramaturg şi om de teatru.

În anul şcolar 2012 existau în judeţul Arges un număr total de 203 unităţi de învăţământ, cu o populaţie şcolară de 106.495 copiii în grădiniţe, elevi şi studenţi, administrată de un personal didactic în număr de 7.299.
Învăţământul superior se desfăşoară prin două instituţii de învăţământ, respectiv Universitatea Constantin Brâncoveanu (învăţământ privat) şi Universitatea de Stat din Piteşti care înglobează un număr de 16 facultăţi. Învăţământul superior este frecventat de un număr de 8.812 studenţi a căror pregătire este asigurată de un personal didactic în număr de 544 profesori.
Judeţul Argeş ocupă locul 11 pe ţară în raport cu numărul unităţilor de învăţământ, al personalului didactic şi al populaţiei şcolare.

La finele anului 2012, în judeţul Argeş existau 17 spitale, 5 dispensare medicale, un centru de sănătate, 3 unităţi medico-sociale, 91 cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 363 cabinete medicale individuale de familie, 321 cabinete stomatologice. De asemenea, existau 71 laboratoare medicale, 38 laboratoare de tehnică dentară, 236 farmacii şi puncte farmaceutice, 300 cabinete medicale de specialitate şi de medicină generală, 19 ambulatorii de spital şi de specialitate, 6 depozite farmaceutice şi 7 alte tipuri de cabinete medicale.
În unităţile de asistenţă sanitară existau 3.488 de paturi. Personalul medico-sanitar ce deservea reţeaua sanitară a judeţului era format din 1.317 medici, 344 stomatologi, 219 farmacişti şi 4.850 de cadre de personal sanitar mediu şi auxiliar. În judeţ funcţionau, de asemenea, 13 creşe cu un
număr de 615 de paturi şi un număr de 875 copii înscrişi.
Indicatorii activităţii medico-sanitare relevau, pentru anul 2012, existenţa a 5,5 paturi în spitale la 1.000 de locuitori, 20,8 medici la 10.000 de locuitori, 5,4 stomatologi la 10.000 de locuitori şi 52,1 personal sanitar mediu la 10.000 locuitori. Judeţul Argeş ocupă locul 7 pe ţară în ceea ce priveşte numărul spitalelor, locul 10 raportat la numărul medicilor şi locul 14 raportat la numărul stomatologilor.

TOP